vad si strig si urlu si sufar cu nesat
ale noastre patimi prinse cu un lat
le-nconjoara ura si mandria noastra
si vantul si luna a cerului mireasa...
inecate-n falduri de matasuri scumpe
spunem vorbe mari dar ramanem umbre
gandim in simtire si iubim prea mult,
cand nu iubim nimic si simtim absurd
No comments:
Post a Comment