Pagini

Tuesday 21 July 2009

Perechea potrivita


In mijlocul camerei un scaun invechit,langa el pe jos aruncata o chitara prafuita,si l cativa pasi de o fereastra Maria statea speriata si privea in jurul ei.Chitara aceea o chema parca cu o voce demonica,dar ii era teama sa se apropie,chitara era foarte veche iar corzile parca ruginite si patate de sange.Scaunul cu spatar inalt parca astepta sa cada din clipa in clipa,un aer dogorator patrunde in camera si da la o parte primul strat de praf de pe chitara jos.In linistea camerei s-au auzit cu un sunet cristalin acordurile perfecte ale unei melodii.Un pic speriata,Maria facu un pas inspre scaun si respectiv inspre chitara...Un al doilea val de aer mai puternic ca primul dadu tot praful de pe scaun jos,Maria se aseza pe el si lua chitara in brate...Gatul lung si negru se imbina armonios cu cutia de rezonanta visinie a chitarii,corzile aurite care pe alocuri pareau a fi ruginite au inceput s straluceasca cand Maria le-a atins,acum pareau ca fiind nou-noute.
Chitara raspandea acorduri fine chiar daca Maria nu canta la ea,un prim motiv ar fi fost ca nu stia,singurul instrument care o atragea si pe care il stapanea fiind pianul,dar privind acea chitara a spus sa incerce,asa ca incepu sa ciupeasca aleatoriu corzile si spre suprinderea ei observa ca dupa cateva momente canta chiar melodia pe care o auzea in camera...
Stia sa cante...Dintotdeauna a stiut, dar nu gasise chitara potrivita.Isi lasa capul pe spate si puse chitara langa,ofta privind pe geam apusul de soare...
Chitara aceea visinie si veche ii arata Mariei ceea ce ne arata si noua viata la fiecare pas...Peste tot putem gasii chitari visinii,invechite si prafuite uitate in camera unei mansarde ,dar vom stii sa cantam doar la chitara care ne este predestinata....

No comments:

Post a Comment